Implicarea familiei – comunicarea

Comunicarea si limbajul

Care este rolul parintelui atunci cand copilul este implicat intr-un program de terapie ABA?

In terapia ABA exista programe pentru o multitudine de probleme ale copilului cu autism.
De la programele de comunicare si limbaj, socializare, cognitive, programe de joc, programe pentru imbunatatirea motricitatii, programe de autoservire, pana la cele referitoare la comportamentele de protest, deadecvate si modalitati eficiente de a intervene in astfel de cazuri.

Care dintre aceste programe intra in responsabilitatea terapeutilor? Toate (intr-o masura mai mare sau mai mica).
Care dintre aceste programe intra in responsabilitatea parintilor? Toate (la fel, intr-o masura mai mare sau mai mica).

Nici un program de terapie nu poate fi eficient daca copilul nu-si exerseaza abilitatile dobandite in cadrul terapiei in familie, pe strada, la cumparaturi, in parc, la locul de joaca. Sunt unele programe insa care intra in in mod special in atributiile parintilor, parinti care vor trebui sa fie invatati sa stie cum sa le implementeze. Iar aceste programe sunt in mod special cele de:

- autoservire: imbracat / incaltat, masa, toaleta, spalatul,

- comunicarea si limbajul

- socializare

Comunicarea si limbajul

Limbajul receptiv:

Se refera la ceea ce copilul poate face, poate da, poate arata. Copilului trebuie sa i se ceara sa foloseasca ce a invatat la terapie, in instructiuni. Da-mi de jos x!, Pune la loc y! Arunca la gunoi! Pune rufele murdare in cos!, Da-mi masina / lingura/ creionul! Ia pantofii!

Orice notiune sau obiect invatat trebuie sa fie introdus in diferite instructiuni si astfel sa fie generalizata folosirea lui. Orice instructiune este recomandat sa fie valorificata. Dupa ce copilul invata, de exemplu, pozitiile spatiale, familia trebuie sa-i ofere ocazia sa foloseasca aceste notiuni, si sa-l implice pe copil in diverse activitati, cerandu-i sa „puna pe carte” sau „sub masa”, sau „langa pat” diverse obiecte. Limbajul receptiv se refera la intelegerea limbajului, care trebuie permanent stimulat si imbunatatit.
Limbajul expresiv:

Este recomandat ca parintele sa-i solicite copilului sa foloseasca forma cea mai buna de exprimare pe care copilul o are, fie ca aceasta reprezinta limbaj verbal, PECS, semne, gesturi.

! Este de folos ca parintii sa aiba o lista a cuvintelor pe care copilul le-a invatat in terapie sau spontan si sa construiasca ocazii in care copilul sa le foloseasca.

Cand copilul invata la terapie sa ceara „suc” sau chiar „da suc”, acesta va trebui sa fie singurul mod acceptabil pentru a cere suc, si „aaaaaaa” sa nu mai fie acceptat, sau orice forma aproximativa.

Cand copilul poate vorbi in propozitii si fraze, asteptarile si cererile trebuie sa corespunda acestui nivel de dezvoltare.

Cand copilul a invatat, de exemplu, verbe si sa raspunda la intrebarea „Ce face x?” – este recomandat ca familia sa continue munca terapeutilor si sa-i ofere copilului prilejul de a raspunde la intrebari de acest gen.

Daca copilul a invatat sa comunice cu PECS, oferiti-i ocazii sa o faca. Este grozav pentru copil sa poata da o imagine cu o banana si cei din jur sa inteleaga ca el vrea o banana. A nu folosi aceste imagini in timpul liber este ca si cum i-ati inchide gura copilului.

O banda velcro si imaginilie pot sta in sufragerie sau in bucatarie, unde familia isi petrece cea mai mare parte a timpului, astfel incat copilul sa le poata folosi cand are nevoie de ceva.

Cand ne referim la comunicare trebuie sa avem in vedere si contactul vizual cu persoana cu care comunicam, raspunsul la nume si distanta acceptabila intre cele 2 persoane. In momentul in care copilul raspunde la o intrebare sau pune o intrebare este necesar sa se realizeze si contact vizual cu partenerul de comunicare.

sursa: aita.ro