Ce trebuie sa stim despre autism?

Autismul este o tulburare pervazivă (profundă) de dezvoltare de etiologie necunoscută, care afectează dezvoltarea normală a copilului, apare in primii 3 ani de viata si are aspecte clinice diferite, afectând 3 arii de dezvoltare a copilului:
- comunicarea socială: dificultăți în comunicarea verbală si neverbală. Copiii întîrzie în dezvoltarea vorbirii, sau aceasta lipseste definitiv. 50% din persoanele cu autism nu vor vorbi niciodată. Cei care pot vorbi, nu folosesc limbajul cu sens de comunicare, pentru a exprima o cerere sau un sentiment. Ei pot repeta timp îndelungat o serie de cuvinte sau fraze auzite de curand (ecolalia imediată sau tardivă), ori să emită sunete nearticulate fără sens. Copiii care dezvoltă vorbirea pot să nu înțeleagă pe deplin sensul cuvintelor si frazelor, gesturile, tonul vocii, expresia feței.
- relationarea socială: dificultăți în a stabili relații cu semenii săi. Copiii par indiferenți față de cei din jur, preferă să se izoleze de ceilalți, nu stiu cum să comunice cu ei. Ei evită contactul vizual, nu răspund la zîmbetul altora cu zîmbet, si nu folosesc degetul arătător pentru a arata ceva sau a comunica ceva altora.
- comportamente, interese si activități reduse, repetitive: dificultăți în imaginație pentru jocuri simbolice si repertoriu restrîns de interese si comportamente. Jocul social, imaginativ sau simbolic nu se dezvolta în mod spontan ca la copii obisnuiți si este de regula repetitiv sau stereotip. Adesea copiii par atasați sau preocupați de obiecte (masini de spălat, mersul trenului, semafor, etc.), pot privi îndelungat la obiectele ce se rotesc sau sclipesc; rotesc jucăriile sau unele părți a lor, fac miscări bizare cu degetele în fața ochilor, umblă de-a lungul unor linii, în cerc, sau se rotesc în jurul său, merg pe vîrfurile picioarelor, flutură din mâini, pipăi sau ling obiectele, se leagănă sau sar de pe un picior pe altul, scrisnesc din dinți sau produc sunete bizare, sunt rezistenți la schimbări de regim, activităti de rutină sau locul obiectelor.

Autismul tipic face parte din tulburările spectrului autismului (TSA) sau tulburarile pervazive de dezvoltare (PDD) care includ diverse forme de manifestare ale afecţiunii: de la autismul sever până la sindromul Asperger (cei afectaţi de acest sindrom au o inteligenţă chiar genială, dar manifestă deficienţe de comunicare şi socializare). Celelalte tulburări din spectru sunt: sindromul Rett, tulburarea dezintegrativă a copilariei, PDD-NOS (tulburarea pervazivă de dezvoltare – nespecificată altfel sau autismul atipic) şi autismul înalt funcţional.

Persoanele cu autism pot avea un sir de simptome comportamentale care includ hiperactivitatea, hiper- sau hiposensibilitatea la sunete, lumină, durere, atingere, mirosuri, reducerea atenției. Deseori copiii cu autism prezintă diferite comportamente de exces asa ca autostimulare, automutilare, agresiune, hiperkinetism, comportament obsesiv si stereotip.
Mulți dintre copiii cu autism au anomalii de comportament alimentar (limitarea dietei sau consumarea de produse necomestibile), tulburări de somn, anomalii ale dispoziției sau afectului (rîs sau plîns fără un motiv evident).

Autismul nu este: 

•  o boală psihică
• o boală contagioasă
• un refuz de a comunica
• o consecință a educației
• în vreun fel vindecabil

Autismul este:

• o tulburare de dezvoltare care afectează trei arii: comunicarea, socializarea și imaginația
• o tulburare pe toată durata vieții

Autismul nu este o manifestare a schizofreniei, însă deseori (aproximativ în 70%) este asociat cu retard mintal de diferit grad. Cu toate acestea, 10-15% din persoanele cu autism au anumite forme de abilități savante, talente deosebite, cum ar fi memoria excepțională la cifre si calculare, informație de diferit gen, desen, talent muzical sau altele.
Pentru mai multe informaţii despre tulburările din spectrul autismului, citiţi

Tulburările din spectrul autismului (în engleză: Autism Spectrum Disorders)

(Penguin) sau 41 de lucruri de ştiut despre autism (în engleză: 41 Things to Know

About Autism) (Turner), ambele scrise de Chantal Sicile-Kira.

Debutul autismului

• semne ale unei dezvoltări "anormale" pot apare încă de la nastere; copilul poate parea linistit, plinge cind este luat in brate si se simte bine cind e lasat singur, nu raspunde la zimbet, la numele sau, nu gangureste
• în cele mai multe dintre cazuri, dezvoltarea pare a fi normală în primele luni, chiar primii 1- 2 ani de viațâ, după care copilul pierde toate "achiziţiile" de până atunci – inceteaza să vorbească, pierde abilitățile de comunicare neverbală si comportamentele sociale, se izolează de ceilalți, etc.

Identificarea timpurie a semnelor autismului

Academia Americană a Pediatrilor a identificat semnele "de alarmă" pe care părinții si specialistii din domeniul medical le pot folosi ca evidențe ale întârzierii în dezvoltare a copilului si referi neîntârziat copilul la evaluare de un specialist:

• nu gângureste, nu arată cu degetul sau nu face alte gesturi la vârsta de 12 luni
• nu spune cuvinte simple până la 16 luni
• nu spune spontan propoziții de 2 cuvinte până la vârsta de 24 luni, cu excepția celor care le repetă după ce au fost rostite de alții (ecolalie imediată)
• orice pierdere a achiziției limbajului sau abilităților sociale la orice vârstă

N.B! Pentru parinti: NU PIERDETI TIMPUL cautind medici, clinici si un diagnostic ferm. De indata ce suspectati sau aveti certitudinea ca copilul nu se dezvolta cum ar trebui, incepeti interventiile terapeutice de tip cognitiv si comportamental. Chiar daca pe parcurs se va dovedi ca copilul nu sufera de o tulburare din spectru autist, Interventiile nici intru-un caz nu pot dauna unui copil cu dezvoltare tipica. Insa, neinceperea imediata a unui program de interventie timpurie in cazul unui copil autist, are efecte devastatoare pe termen lung, pentru ca acesta va avea de recuperat din ce in ce mai multe lucruri pentru a atinge pragul de dezvoltare corespunzator varstei fizice.

Mituri despre autism

Toate afirmațiile de mai jos, considerate adevărate până nu demult sunt false si nu au găsit suport stiințific:

• Autism e o stare foarte rara
  • Fals. 1 in 110 afectati
• Autismul apare în familiile cu părinţi “reci”
  • Fals. Milioane de copii traiesc in conditii familiale nefavorabile, dar nu dezvolta autism
• Cauza autismului sunt vaccinurile
  • Fals. Pe parcursul ultimilor decenii numarul copiilor vaccinati a ramas acelasi, dar numarul copiilor cu autism a crescut considerabil)
• Autismul apare în ţări industrializate
  • Fals. Autismul afecteaza persoane indiferent de educatie, rasa, nationalitate, stare sociala
• Copilul manifestă rea-voinţă în a vorbi
  • Fals. Multi copii dezvolta capacitatea de a vorbi, dar nu folosesc cuvintele ca instrument de a exprima emotiile si dorintele sau necesitatile. Altii nu dezvolta de loc, sau la un moment dat pierd achizitiile in vorbire si chiar in articulare.
• Toti copiii cu autism au capacitati deosebite
  • Fals. 70% din persoane cu autism au IQ<70, or retard mental de diferit grad, 30% - IQ normal sau avansat. IQ mediu in populatie =100
• Copii cu autism nu stabilesc contact vizual
  • Fals. Unii dezvolta capacitate de stabili contact vizual, care totusi este mai redus si diferit decit cel al copiilor tipici, ia altii il dezvolta dupa ani de terapie
• Copiii cu autism nu au afectiune fata de alte persoane
  • Fals. Copiii cu autism dezvolta legaturi afective cu parintii sau persoane apropiate, dar din cauza procesarii diferite a stimularilor senzoriale ei au dificultati in a-si exprima afectiunea in mod obisnuit.
• Autismul este vindecabil
  • Fals. Prin terapie adecvata autismul poate fi tratat sau ameliorat pina la limite neobservate si copilul poate atinge potentialul maxim, ducind viata productiva si fericita.