In decembrie 1990 Republica Moldova a ratificat Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, iar actualmente este implementată Strategia pentru protecţia copilului pe anii 2014-2020, care este focusată pe obiective bine stabilite în ceea ce priveşte protecţia copilului, dar fără accent pe copiii cu dizabilităţi.
În anul 2010 Republica Moldova a ratificat Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, asumîndu-şi astfel obligaţia de a ajusta cadrul normativ la standardele internaționale în domeniu în vederea asigurării drepturilor şi oportunităţilor egale pentru persoanele cu dizabilități, inclusiv prin crearea și reglementarea unor servicii destinate categoriei respective. Concomitent, la data de 30.03.2012 a fost aprobată Legea nr. 60 privind incluziunea persoanelor cu dizabilităţi, lege care consolidează cadrul juridic de protecţie a persoanelor cu dizabilităţi.
Notă de argumentare
In decembrie 1990 Republica Moldova a ratificat Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, iar actualmente este implementată Strategia pentru protecţia copilului pe anii 2014-2020, care este focusată pe obiective bine stabilite în ceea ce priveşte protecţia copilului, dar fără accent pe copiii cu dizabilităţi.
În anul 2010 Republica Moldova a ratificat Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, asumîndu-şi astfel obligaţia de a ajusta cadrul normativ la standardele internaționale în domeniu în vederea asigurării drepturilor şi oportunităţilor egale pentru persoanele cu dizabilități, inclusiv prin crearea și reglementarea unor servicii destinate categoriei respective. Concomitent, la data de 30.03.2012 a fost aprobată Legea nr. 60 privind incluziunea persoanelor cu dizabilităţi, lege care consolidează cadrul juridic de protecţie a persoanelor cu dizabilităţi.
Actualmente este implementată Strategia pentru protecţia copilului pe anii 2014-2020, care este focusată pe obiective bine stabilite în ceea ce priveşte protecţia copilului, dar fără accent pe copiii cu dizabilităţi.
Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 „Educaţia-2020”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.944 din 14 noiembrie 2014 traseaza o etapa importanta in domeniul educatiei.
Menționăm că la finele anului 2015 numărul persoanelor cu dizabilităţi din Republicii Moldova a constituit 184 395 persoane, ceea ce a constituit 5,2 la sută din totalul populaţiei, dintre care 13 021 sunt copii (1,8 la sută din toţi copiii). Această statistică reflectă numărul persoanelor care deţin certificate de dizabilitate, astfel încît ponderea persoanelor cu dizabilităţi este actualmente subestimat.
Pana in prezent persoanele cu TSA sunt clasati in domeniul sanatatii mintale si exprima o parte importanta a asistentei medicale in general si celei de sanatate mintala in special. Sănătatea mintală este una din priorităţile sistemului sănătăţii din Republica Moldova, ca urmare a aderării statului la Declaraţia de la Helsinki privind sănătatea mintală din 12-15 ianuarie 2005, alături de statele-membre ale Comunităţii europene şi tendinţei vădite spre valorile europene.
În perioada 26-27 noiembrie 2010, Republica Moldova a adoptat Declaraţia europeană cu privire la sănătatea copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi intelectuale şi a familiilor lor „O sănătate mai bună, o viaţă mai bună: copiii şi tinerii cu dizabilităţi intelectuale şi familiile lor”, astfel, acceptînd o noua abordare conceptuală a problemelor de sănătate mintală şi deficienţelor intelectuale.
Documentele ce atesta tangente la copiii cu TSA sunt urmatoarele:
n Legea privind Sănătatea Mintală nr. 1402 - XIII din 16.12.1997
n Programul Naţional privind Sănătatea Mintală pentru anii 2012 – 2016
n Ordinul MS nr. 610 din 24.05.2013 – Strategia de dezvoltare a serviciilor de SM la nivel de comunitate și integrarea acestora în AMP pentru 2013-2016
n Ordinul nr. 1000 din 08.10.2012 „Cu privire la aprobarea standardelor de supraveghere a copiilor în condiții de ambulatoriu și a Carnetului de dezvoltare a copilului”, la 1 an si 9 luni screeningul obligatoriu la autism.
Potrivit statisticilor OMS, numărul copiilor cu TSA este în creştere, fiind înregistraţi un copil cu autism la 60 nou-născuţi. Studiile din Asia şi Europa au identificat incidenţa cazurilor de 1%, iar în SUA se înregistrează 1 caz la 68 naşteri. Prevalenţa a crescut cu 6-15 la sută în fiecare an din 2002 pînă în 2010. Totodată se constată că costul de îngrijire pe tot parcursul vieţii poate fi redus cu 2/3 dacă se realizează diagnosticul precoce şi intervenţia timpurie. Concomitent, se estimează că aproape jumătate (46%) din copii cu TSA au şansa de a atinge abilităţi intelectuale mai sus de mediu. În Romănia datele oficiale menționeaza 7800 de copii diagnosticati cu TSA.
TSA la copii este un subiect foarte sensibil și problematic din cauza la:
n resurse umane limitate – lipsa profesioniștilor în teritoriu, și anume psihiatri, psihologi, psihopedagogi
n lipsa serviciilor specializate de SM pentru copii: centre pentru reabilitare și intervenție
n lipsa serviciilor specializate pentru copii cu autism contractate la sistemul de asigurări obligatorii
n lipsa unui sistem de referire bine stabilit pentru rezolvarea cazurilor de copii cu probleme de SM,
n lipsa ghidurilor clinice pentru copii cu TSA autism
n deficiențe în diagnosticare la nivel de servicii medicale, mai ales medicina de familie, precum si detectarea precoce în școli și grădinițe.
Actualmente Republica Moldova dispune de date oficiale cu privire la numărul copiilor cu TSA, insa acest numar nu reflecta situatia reala:
n În 2012 - 157 din ei copii 144
n În 2013 - 220 din ei copii 191
n În 2014 – 241 din ei copii 218
Doar în mun. Chișinău organizațiile de profil neguvernamentale au înregistrat circa 150 copii cu autism.
Cert este faptul că doar în mun. Chișinău organizațiile de profil au înregistrat circa 150 copii cu autism.
În Republica Moldova incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi este promovată inclusiv prin măsuri de protecţie socială (prestaţii şi servicii).
În ce priveşte prestaţiile sociale, cuantumul acestora este mizer şi nu acoperă nici pe departe necesităţile copiilor cu dizabilităţi (inclusiv reabilitarea medicală), iar dacă să ne referim în special la copii cu TSA, acestea nu includ un sistem de prestaţii care ar asigura reabilitarea acestei categorii de copii, inclusiv terapiile comportamentale, ori actualmente nu avem servicii de terapeutice specializate fără plată sau plata cărora ar fi asigurată de către stat prin intermediul CNAM.
Cu referire la serviciile sociale destinate persoanelor cu dizabilităţi constatăm că numărul acestora este redus, ele sunt insuficiente şi chiar inexistente în unele regiuni ale ţării și nu avem servicii care să răspundă necesităţilor persoanelor cu TSA.
Astfel, deși aceşti copii necesită reabilitare medicală permanentă, diferite terapii comportamentale, etc., în Republica Moldova nu există nici o instituţie de stat specializată în autism şi nici un program destinat acestei categorii, fiind încălcate drepturile acestor copii și în special dreptul la reabilitare, reabilitare care ar minimaliza consecințele negative pentru dezvoltarea copiilor cu TSA, ar îmbunătăți starea de sănătatea a copiilor vizați și ar reduce numărul copiilor instituționalizați și a celor abandonați din motiv de sănătate.
Astfel, pentru consolidarea acţiunilor şi este imperios necesar elaborarea şi aprobarea unui cadru legal de intervenţie în domeniu, document care ar pune bazele unei intervenţii intersectoriale complexe, ar stabili nişte priorităţi, nişte acțiuni concrete şi totodată ar pune în evidență lacunele existente în domeniu. Concomitent, acest document va accentua necesitatea asigurării unei baze de date a persoanelor cu TSA, va asigura evaluarea funcţionalităţii sistemului de incluziune socială a acestei categorii cu copii, va fi o bază pentru elaborarea politicilor de perspectivă, or problema incluziunii sociale și a reabilitării persoanelor cu dizabilităţi a fost subliniată ca fiind lacună a sistemului actual de protecție în rapoartele mai multor experți internaționali, inclusiv și în raportul alternativ al societății civile privind implementarea Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Considerăm că toate obiectivele și activitățile legate de TSA ar putea fi incluse în Programul Național privind Sănătatea Mintală pentru anii 2017-2020.
1. CADRUL GENERAL INTERNAȚIONAL ȘI NAȚIONAL CU PRIVIRE LA PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI
În decembrie 1990 Republica Moldova a ratificat Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, iar actualmente este implementată Strategia pentru protecţia copilului pe anii 2014-2020, care este focusată pe obiective bine stabilite în ceea ce priveşte protecţia copilului, dar fără accent pe copiii cu dizabilităţi.
În anul 2010 Republica Moldova a ratificat Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, asumîndu-și astfel obligaţia de a ajusta cadrul normativ la standardele internaționale în domeniu în vederea asigurării drepturilor şi oportunităţilor egale pentru persoanele cu dizabilități, inclusiv prin crearea și reglementarea unor servicii destinate categoriei respective. Concomitent, la data de 30.03.2012 a fost aprobată Legea nr. 60 privind incluziunea persoanelor cu dizabilităţi, lege care consolidează cadrul juridic de protecţie a persoanelor cu dizabilităţi.
Actualmente este implementată Strategia pentru protecţia copilului pe anii 2014-2020, care este focusată pe obiective bine stabilite în ceea ce priveşte protecţia copilului, dar fără accent pe copiii cu dizabilităţi.
TSA este o tulburare neuropsihică și se depistează și tratează în sistemul de asistență medicală în general și cel de sănătate mintală în special. Sănătatea mintală este una din priorităţile sistemului sănătăţii din Republica Moldova, ca urmare a aderării statului la Declaraţia de la Helsinki privind sănătatea mintală din 12-15 ianuarie 2005, alături de statele-membre ale Comunităţii europene şi tendinţei vădite spre valorile europene.
În perioada 26-27 noiembrie 2010, Republica Moldova a adoptat Declaraţia europeană cu privire la sănătatea copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi intelectuale şi a familiilor lor „O sănătate mai bună, o viaţă mai bună: copiii și tinerii cu dizabilităţi intelectuale şi familiile lor”, astfel, acceptînd o noua abordare conceptuală a problemelor de sănătate mintală şi deficienţelor intelectuale.
Documentele ce atestă tangențe la copiii cu TSA sunt următoarele:
n Legea privind Sănătatea Mintală nr. 1402 - XIII din 16.12.1997
n Programul Naţional privind Sănătatea Mintală pentru anii 2012 – 2016
n Ordinul MS nr. 610 din 24.05.2013 – Strategia de dezvoltare a serviciilor de SM la nivel de comunitate și integrarea acestora în AMP pentru 2013-2016
n Ordinul nr. 1000 din 08.10.2012 „Cu privire la aprobarea standardelor de supraveghere a copiilor în condiții de ambulatoriu și a Carnetului de dezvoltare a copilului”, la 1 an și 9 luni screening-ul obligatoriu la TSA.
Protecția socială a persoanelor cu TSA poate fi realizată numai după încadrarea în dizabilitate. Măsurile de protecție socială adresate persoanelor cu dizabilități se realizează prin intermediul celor două componente: prestații sociale și servicii sociale.
Prestații sociale de care pot beneficia peroanele/copiii cu dizabilități:
a) Pensia de asigurări sociale (Legea nr. 156-XIV din 14.10.1998);
b) Alocații sociale de stat (Legea nr. 499-XIV din 14.07.1999) – acordate și pentru copii;
c) Alocația pentru îngrijire, însoțire și supraveghere (Legea nr. 499-XIV din 14.07.1999) – acordate și pentru copii;
d) Suport financiar de stat (Legea nr. 147 din 17.07.2014) – acordate și pentru copii;
e) Alocații lunare de stat (legea nr. 121-XV din 03.05.2001)- doar pentru adulți;
f) Compensații pentru transport (în temeiul art. 49 al. (1) al Legii nr. 60 din 30.03.2012) - acordate și pentru copii;
g) Compensație anuală pentru deservire cu transport (Hotărîrii Guvernului nr. 1268 din 21.11.2007) – destinată persoanelor cu dizabilități ale aparatului locomotor;
h) Ajutor material (Hotărîrii Guvernului nr. 1083 din 26.10.2000) acordat și pentru copii;
i) Ajutor social (Legea nr. 133 din 13.06.2008).
j) HG. 581 din 25.05.2006 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire şi plată a indemnizaţiilor pentru copiii adoptaţişi cei aflaţi sub tutelă/curatelă.
Servicii sociale:
Hotărîrea Guvernului nr.823 din 04.07.2008 cu privire la
Hotărîrea Guvernului nr.824 din 04.07.2008
c) serviciul social „Casă comunitară” (Hotărîrea Guvernului nr.936 din 08.10.2010 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea serviciului social „Casă comunitară” şi a standardelor minime de calitate);
d) Serviciul asistenţă parentală profesionistă (Hotarirea Guvernului nr.760 din 17.09.2014 pentru aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la organizarea şi funcţionarea Serviciului de asistenţă parentală profesionistă şi a standardelor minime de calitate);
e) Serviciul social „Echipă mobilă” (Hotărîrea Guvernului nr.722 din 22.09.2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Serviciului social „Echipă mobilă” şi a standardelor minime de calitate);
f) Serviciul social „Asistenţă personală” (Hotărîrea Guvernului nr.314 din 23.05.2012 Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea serviciului social „Asistenţă personală” şi standardele minime de calitate);
g) Serviciul social „Respiro” (Hotărîrea Guvernului nr.413 din 14.06.2012Regulamentului–cadru de organizare şi funcţionare a serviciului social „Respiro” şi standardele minime de calitate);
h) (Hotărîrea Guvernului nr.889 din 11.11.2013 Totodată, pot beneficia de servicii şi în
Și în domeniul edicației există un șir de legi și acte normative care ar putea fi atribui și la copiii cu TSA, insă acest lucru nu este stipulat. Cele mai importante prevederi sunt expuse în:
- Programul de dezvoltare a educației incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020 aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.523 din 11.07.2011. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.114-116 din 15.07.2011
- Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 „Educaţia-2020”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 944 din 14 noiembrie 2014 traseaza o etapa importanta în domeniul educatiei.
- Metodologia de evaluare a dezvoltării copilului, ord. ME nr.99,din 26.02.2015
- Metodologia de organizare și funcţionare a Centrului de resurse în EI, ord. ME, nr.100 din 26.02 2015
- Instrucţiunea de organizare a instruirii la domiciliu, ord. ME nr.98, din 26.02.2015
- Instrucţiunea privind procedurile specifice de examinare a elevilor cu Cerinţe educaţionale speciale, condiţii specifice, ord. ME nr.156 din 20.03. 2015
- Reglementările și condiţiile specifice de evaluare a elevilor cu CES care au studiat după un PEI, ord. ME nr. 311 din 05 mai 2015
2. CONSTATĂRI ȘI LACUNE LA NIVEL DE ȚARI PRIVIND PROBLEMA COPIILOR CU TSA
Constatăm așadar, că legislația națională asigură, în principiu, protecția specială și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități (inclusiv cu TSA) , realitatea, însă, dovedește că mai există discrepanţe mari la nivel de aplicare a prevederilor legale, determinate de lipsa mecanismelor de implementare, monitorizare, control şi sancţionare în caz de neconformare. Persoanele cu dizabilități (inclusiv cu TSA) se confruntă cu numeroase bariere în realizarea drepturilor lor.
Cu referire la dreptul la asistență medicală, cele mai mari impedimente de acces vizează:
- Nevoiadeevaluaresistematicășiperiodicăatuturorcopiilor,astfelîncâtdiagnosticulsăfie stabilitcâtmai devreme
- Nevoia identificarii si inregistrarii unui copil in situatia de risc pentru TSA de la varsta de 18 luni-24 luni si referirea copilului la psihologul clinician sau la psihiatrul pentru copii de nivel raional sau republican, Centre medicale de specialitate si/sau Centre de sanatate mintala.
- Nevoia de instruire a unui numar cat mai mare de personal specializat cu scopul de a-l abilita sa identifice si sa raporteze cazurile diagnosticate cu TSA
- Nevoiadeaexistauncadrudecolaborareformalîntrespecialistulneurologșimediculpsihiatruși
- Nevoiade a <span styl
